luni, 23 martie 2020

Sărută-mă tandru



Bănci albe și gri... în parcul din centru...
Bunici și copii... stafii și-un incendiu.
Chemări de sirene... ciocoii-s în alb.
Călăii de vreme fac liste și ard.
O arcă-i plecată ... O lume-i descrisă...
Spre poarta-închisorii... Spre poarta deschisă!
Calești fără cai... croiesc noi destine.
Ce bine-i de tine... ce dor mi-e de mine!
O cumpănă tristă... se leagănă-n vânt.
Ce bine-i la tine... Ce trist pe pământ!
Părinți, se vor naște... e noapte-n curând...
Copiii vor paște și viață în gând!
Poveștile vremii sunt noi...
Și-s nescrise!
Cad ploi și zăpezi...
În case și-n vise.
Bănci albe și triste... se așează în șir...
Și candele ard... pe străzi, cimitir.
O inimă luptă... O altă veghează...
Și-n dansul luminii... O alta valsează.
E vremea iubirii... e vremea să tac!
-'Noptează la mine... sunt bun, dar sărac.
Sărutu-i trădare, dar n-am altă vrere...
Sărută-mă tandru și lung...
Și-n tăcere!

sâmbătă, 14 martie 2020

Glie





Îngenunchiați în fața sorții...
Noi am purtat cămașa morții...
Și nu știm cum am mai trecut,
De polul nord, de polul sud!

Căzuți, dar ne trecuți de porți...
Am mai trăit aceste morți!
În neamul nostru de păgâni...
Au tot trăit acești români!

Am nins tăcuți și-am înviat...
Când ne-ați tot spus...
-" Neam de păcat"!
Dar n-am tăcut... și nici n-am plâns!
Nici nu v-am dat vre-un prost răspuns!

Azi suntem, iar în fața morții...
Și știm ce-i viu în fața sorții...
Noi am fost viu, când va să fie...
Viața veșnică pe-această glie!