Tu m-ai lăsat să te sărut pe tâmplă,
Eu m-am lăsat de-atunci de sărutat...
Și uit că tot ce-i viu și mi-se-ntâmplă,
E viu, dar uite... tocmai ce-am uitat!
În visul meu... ți-am memorat parfumul...
Și uite că mi-am dat tot visul înapoi,
M-am comparat cu unul sau cu primul...
Și n-am uitat... un Martie... din doi.
Tu m-ai lăsat... să fug printre prăpăstii,
Eu am săltat pe pietre și-am căzut...
M-ai derutat, ca vânturi largi în trestii,
Sărut de tâmplă sfânt și abătut.
Tu ai uitat, că tot ce mi-se-ntâmplă...
E-un dar ce nu-mi mai poate fi luat,
Trăiesc și-acum sărutul tău pe tâmplă,
Dar uite c-ai uitat... tot ce mi-ai dat.
