Mi-ai spus,

Mi-ai spus, să-ţi zâmbesc dimineaţa...

Şi noapte... şi stele mi-ai spus.

O flacără vie-i speranţa,

Iar luna de sus... s-a tot dus.

Mi-ai spus că bucata de pâine...

E bună s-o dai la săraci

Din tine se-nalţă un mâine,

Ce astăzi nu ai... din ce faci.

Mi-ai spus să mă bucur de ploaie...

Şi-n mine să fie senin,

Nu-i nor să nu curgă-n şiroaie

Sau dor să nu doară puţin.

Mi-ai spus să fiu liber ca vântul...

Şi soare... şi mare mi-ai spus,

Că nu-i început în cuvântul...

Lovit de trăiri şi nespus.

Mi-ai spus să mă-nalţ de uimire,

Iar eu ascultând am uitat.

Iubind am iubit o trăire...

Şi fără să vreau... am trădat!