Cu tot
parfumul tău de floare rară
Ai răscolit
culorile de toamnă
Să nu mai
ştiu murirea ce înseamnă
Să uit
trăind pieirea de afară
Ca un
blestem de cântece de păsări
El vântul
s-a înscăunat stăpân
Şi-n plâns
de frunze ploile rămân
Din frigul
meu cu tine mă acoperi
Mă las în
voia verii ce-a trecut
Să cânt
parfumul tău de floare rară
O umbră
vine-n linişte şi omoară
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu