Tu... fără soț!

Pe strada veche... Nu veneai!
Norii pluteau a mucegai,
Pe șinele vechi de tramvai,
Se-mpleticeau pe rând doi cai.
În luna Mai!

Ai fi putut să-mi dai un gând!
Când roțile izbeau pe rând
Pe caldarâmul de pământ
Caii mușcau zăbala-n vânt,
Sub cerul sfânt!

Eu te-așteptam, deși știam,
Că vechiul drum de macadam,
Nu te-a văzut cam de un an,
Purtându-ți pașii pe sub geam.
Nu-nțelegeam!

Pe strada veche la un colț,
Săreau jăndarii toți pe-un hoț,
Și-l băteau că furase-un cloț,
De se-nchinau creștinii toți.
Tu... fără soț!