Soldații mor

Soldați oftează peste câmpuri
Soldații-oftează între ei...
Au schingiuit atâtea trupuri
... Și visele... i-au dat la lei!

Au sfârtecat atâtea trupuri
Și nopților le-au dat, trecut
Nici n-au murit, nici n-au trecuturi,
Dar cade frigul peste ei!

Soldații mor cu rost de vrere!
Ei sunt trecuți... " La celelalte"!
Cad în tranșee cu durere,
Călăii lor.... îi văd doar plante!

Soldații mor când sunt uciși,
Dar nu de străduința... lor
Soldații inimii sunt triști
Când sufletele lumii mor!