Stropeşte-i mielului un vin!
Cu îndoială şi durere...
Şi dacă vrea... mai dă-i puţin
Lumină lină-n mângâiere.
Un ou roşit... şi un strop de drob...
Alină-i foamea cu vestire
Să nu-i mai fie lumii rob
Să-i fie firea-n bucurie.
Plăcintă... rostuită-n Pască...
Dă-i omului să se aşeze
Să simtă casa omenească
De n-are unde să-nopteze.
Dă-i... dar din suflet... dar, să fie!
Dacă ai inimă de om
Să simtă omul bucurie...
De azi... şi noi... trezi-ne vom!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu