De ce-aş voi?

De ce-aş voi... să vi când plec?
... azi jumătatea lunii moare,
Se nasc iubirile şi trec...
În locul clipei viitoare.
Râdeai şi tu... credeam şi eu,
Atât de udă-i renunţarea...
M-am stins în dorul meu, mereu...
Şi-n mine... ploaia-i o povară.
Poţi să m-atragi cu jurăminte...
Şi să mă legi cu vreun descântec
În mine zeii spun legende...
La mine-n suflet eşti... doar pântec.

Înseninat mă voi trezi... dacă trezire... e totuna...
Cu seara în care nu voi fi, decât un cântec... cum e luna.
Voi face poate trei rotaţii... în calea ultimului pas...
Şi voi trăi trei generaţii... în ceru-n care am să mă nasc.

De ce-aş voi să vi... vreodată...
Să mă împiedici să fiu eu,
Dacă în ochiul meu tomnatec
Ascund un vis... şi-ascund şi-un zeu?