Despre început

M-am sfiit să-ți mângâi părul!
Mă făceam că fug din mine,
Eu cu dorul... tu cu dorul...
Întind mâna... și-mi e bine!

Tu ți-ai face în privire...
Umbră... sau păcat... sau vină!
Eu dorindu-te  pe tine...
Mă simt parte din lumină.

M-am sfiit, să-ți mângâi mâna!
Când din ochii tăi fierbinți...
Se-ntregea tot universul...
Am ajuns să-mi ies din minți!

Ți-ai făcut din mine-o joacă!
Sau vreun soi de trebuință,
Eu am mai murit o dată...
Tu ești pură... ești dorință!

M-am sfiit să-ți mângâi sânul!
Și-mi doream... orice... oricum!
Străluceai ca o icoană...
Eu sunt viu, dar mort acum!

Tu... m-ai zămislit, cumva...
Faci din mine... tot ce-ai vrut!
Eu iubindu-te pe tine...
Sunt inert... ca la-nceput!