Dacă vrei

Dacă vrei să-mi faci un bine,
Scapă-mă te rog de mine.
Cu privirea ta albastră,
Păgubeşte-mă de-o coastă.
Ai aripa îndoită,
Stai cu mine pentr-o clipă
Sunt împrăştiat în gânduri,
Am rugină în carâmburi,
Lasă-mă să-aştept zorirea,
Să-mi astâmpăr risipirea.
Floarea zâmbetelor tale,
Îmi inundă- n cai zăbale
Mi se adună în simţire,
Toţi fiorii din trăire,
De când gust al tău sărut,
Port costum de deţinut.
Şi mi-e semn de întrebare,
Ce se naşte... ce se moare?
Cine-i ucis? Cel care moare?
Şi n-are timp să-şi spună Amin-ul?
... sau cel ce-i viu şi mort trăieşte,
Şi aruncă-n jurul său veninul?
Cum nu se nasc omizi din fluturi,
Nici tu nu mori, întâi te naşti,
De` nu trăieşti cum să te bucuri?
Te simţi tu viu? Te recunoşti?