Ce-mi pasă?

Ce-mi pasă mie că de-atunci...

Atâtea ploi mi-au nins trecutul

Aruncă-ţi aripile lungi,

Să-mi pară groaznic începutul!

Ce-mi pasă mie de ce-a fost,

Un vis trăit într-un alt vis,

Am prăznuit... acum e post,

E bună vremea de murit!

Ce-mi pasă că la pieptul tău,

Puteam să stau o veşnicie,

Şi te-am iubit şi te-am pierdut,

Acum... e vreme de beţie.

Ce-mi pasă mie că-mi spuneai,

Atâtea clipe fac... o mare,

Şi-n braţe moale te lăsa-i,

Lăsându-mi semne de-ntrebare...

Ce îmi mai pasă mie acum?

Eu, n-am ştiut că se şi moare...

Şi-am să-mi trăiesc viaţa postum,

Când moare-o mamă... Totul moare!