Mai stai puţin... mi-e dragă luna,
Tot vine vremea să plecăm,
Ce mai contează-un ceas sau două,
Dacă plecăm... dacă mai stăm?
Acum când plouă a petale...
Şi bate vânt de primăvară,
Ţi-aş recita un vers... sau două,
Cum am făcut întâia oară.
Ştii... strânge-mă încet de mână,
Să simt tot cerul peste noi...
Şi dă-mi o sărutare... două...
Chiar dacă vin zăpezi şi ploi.
Trecut-au peste noi şi toamne...
Aş mai trăi o viaţă... două...
Cu tine nu-i nimic pierdut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu