Un rol,

Şi azi se joacă piesa în care sunt un rol,

Ca ultimă pedeapsă... ascunsă-n mi bemol,

În jur se miră lumea de atâtea grozăvii...

Şi aştept să vină-n public: femei, bătrâni, copii.

Ne dăm toţi în spectacol şi retrăim pe rând,

Emoţii sentimente pierdute de curând,

Pe scena vieţii noastre sunt roluri mii şi mii...

Şi aştept să vină-n public: femei, bătrâni, copii.

"Divina comedie" e transformată-n dramă,

De un copil cuminte... când viaţa-i se destramă,

Din piepturi de uimire... se nasc şi nebunii...
De ce-ar veni în public: femei, bătrâni copii?

Decorul se tot schimbă, dar piesa e aceeaşi,

Toţi curajoşi în public... pe scenă sunt bieţi laşi,

Îşi schimbă măşti costume... sunt plini de bucurii,

Tot publicul e-o lume: femei, bătrâni, copii.

Când nu-ţi convine rolul... eşti gata să te baţi,

Îţi pierzi întâi controlul.. şi muşti din cei curaţi,

Un ucigaş plătit... în scena dacă-ai fii...

Ai căsăpi o lume: femei, bătrâni, copii.

Din simplu figurant... poţi deveni erou,

Dacă respecţi regalul... şi tot ce-i în platou,

Dacă prezenţa ta aduce bucurii...

Te va iubi o lume: femei, bătrâni, copii.

Mai am o stagiune... şi-am să dispar şi eu,

Cu inima-n emoţii cu sufletul prea greu,

Mă-ntreb dacă pe tine, am să te-aştept să vii...

Şi circ să fie-n public: femei, bătrâni, copii.