Şi azi se joacă
piesa în care sunt un rol,
Ca ultimă
pedeapsă... ascunsă-n mi bemol,
În jur se miră
lumea de atâtea grozăvii...
Şi aştept să
vină-n public: femei, bătrâni, copii.
Ne dăm toţi în
spectacol şi retrăim pe rând,
Emoţii sentimente
pierdute de curând,
Pe scena vieţii
noastre sunt roluri mii şi mii...
Şi aştept să
vină-n public: femei, bătrâni, copii.
"Divina
comedie" e transformată-n dramă,
De un copil
cuminte... când viaţa-i se destramă,
Din piepturi de
uimire... se nasc şi nebunii...
De ce-ar veni în public: femei, bătrâni copii?
De ce-ar veni în public: femei, bătrâni copii?
Decorul se tot
schimbă, dar piesa e aceeaşi,
Toţi curajoşi în
public... pe scenă sunt bieţi laşi,
Îşi schimbă măşti
costume... sunt plini de bucurii,
Tot publicul e-o
lume: femei, bătrâni, copii.
Când nu-ţi convine
rolul... eşti gata să te baţi,
Îţi pierzi întâi
controlul.. şi muşti din cei curaţi,
Un ucigaş
plătit... în scena dacă-ai fii...
Ai căsăpi o lume:
femei, bătrâni, copii.
Din simplu
figurant... poţi deveni erou,
Dacă respecţi
regalul... şi tot ce-i în platou,
Dacă prezenţa ta
aduce bucurii...
Te va iubi o lume:
femei, bătrâni, copii.
Mai am o
stagiune... şi-am să dispar şi eu,
Mă-ntreb dacă pe
tine, am să te-aştept să vii...
Şi circ să fie-n public:
femei, bătrâni, copii.
SUBLIM!!!! o lacrima sta atarnata la coltul ochilor gandind la femei, batrani, copii...
RăspundețiȘtergere