Analiză ma... tematică

Geometria cuvintelor tale,

S-a izbit violent de neînţelegere.

Întâi a fost cuvântul...

Apoi marea, agitată în momente de cumpănă...

Vălurea malurile scrobite.

Cântecul tău tangenţial,

Făcea primul pas către desăvârşire,

Împiedicat de prea multă logică.

Într-o stare mitologică

Tremurul vocii tale se alinia cu malurile...

Cu gândurile... şi îşi schimbă ipotenuza cu un diametru pierdut.

Nu înţeleg de ce toate clepsidrele îşi curg îndoielile...

Aşa cum nu înţeleg de ce malurile tale,

Se rup în valuri, în suspine şi în nisipuri.

În două carturi ai fost aceeaşi... apoi volta ta,

A schimbat vântul pe marea mea,

Mi-a fost pământul... şi trupul tău,

Mi-a fost Orfeu... şi nu-nţeleg cine sunt eu!

Un simbol de nisip pătrat...

Sau o trăire... sau un zâmbet plat.

Sau o părere pe pământ...

În templul sfânt..

Într-un cuvânt...

Ochii mei măsurau lucşii din ochii tăi,

Fără să ştiu că inimile fac trigon regal...

Pe masă tăcerilor... în sufletul zeilor,

Aria nesupunerilor mele..

Se întregeşte în tot volumul tău.

Cum aş putea să-mi fac lumină?

... în linişte... dacă tu schimbi apusul cu un răsărit,

Doar zâmbind, doar roşind... doar vorbind?