Ce eşti tu? Sărman
lunatec...
În acest pierdut tărâm?
Vreo inchipuire-n
farmec?
... Sau un vechi
sfârşit de drum?
Ai deschis în lume
ochii...
Să trăieşti ca un
zevzec?
Nu ţi-au plâns în
taina ochii.
... sau părerile...
ce-ţi trec?
N-ai simţit... măcar
în taină,
Că însemni... şi
tu ceva?
Că eşti viu... că
n-ai vreo faimă?
... fără strălucirea
ta?
Dormi... în lumea
asta mică,
Somnul tău... e
vreun consemn?
Care-n viaţa te
ridică?
... sau te crezi
vreun sol solemn?
Câtă vreme dormi în
pace...
Pacea ta... e
negrul vid.
Ca un mort ce-n
tină zace,
... nu te vezi...
că eşti livid?
Tu păşeşti, dar nu
trăieşti!
Ridicaţi-ai tu
lumină!
... şi când
taci!... şi când vorbeşti!
http://catalincodru.blogspot.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu